Fiecare om este modelat de alții. Fiecare din noi suntem produsul altora, care au investit în noi și care și-au lăsat amprenta în viața și în sufletul nostru. Suntem modelați de exemple de viață despre care am citit și suntem modelați de oameni pe care i-am cunoscut personal.
Eu am fost binecuvântat să cunosc giganți ai credinței, care au lăsat în inima și mintea mea ceva din ei: tatăl meu, Aurelian Popescu, apoi Traian Dorz, Moldoveanu, Wurmbrand, Bill Gothard. Tata mi-a dăruit logica, abilitatea sa analitică, felul pozitiv de a vedea viața, umorul și zâmbetul. De la Dorz și Moldoveanu am învățat cum să vorbesc cu Dumnezeu în cântec și lacrimi. Wurmbrand mi-a arătat credința fără limite, dragostea care cuprinde tot, Creștinismul fără bariere, esența a tot ce este de valoare în credința noastră. Iar de la Gothard am învățat un fel nou de a citi Biblia, Scriptura care se leagă de fiecare zi din viața mea, de tot ce am, de tot ce simt, de tot ce există în mine și în jurul meu; o sabie cu două tăișuri care niciodată nu rămâne doar literă de carte.
Eu, personal, cunosc trei predicatori care își concentrează efortul și vorbirea pe aplicații de viață, pe transformare; predicile lor conțin ilustrații după ilustrații, parabole, povestioare din viața omului: Isus, Wurmbrand și Gothard. Toți trei vorbesc în parabole, în istorioare, în exemple de viață.
Au un anumit fel de a explica Scriptura și căile lui Dumnezeu prin exemplele din viața cuiva. Ținta felului lor de predicare este să unești cu credința mai întâi virtutea, adică viața, fapta. Abia apoi să adaugi cunoștința.
Am încercat la rândul meu să transmit copiilor mei cât pot mai mult din comorile pe care le-am primit: logică, transparență, umor de la tata; gândirea adâncă, iubire de om și de Dumnezeu de la Wurmbrand; felul aplicativ și practic de a citi și de a înțelege Scriptura de la Gothard. Seară de seară, spunând povestiri cu tâlc, recitând cu ei în brațe Scriptura până ce adormeau, povestind despre eroii credinței, a oamenilor din timpuri vechi și a celor care sunt încă în jurul lor.
Am încercat să transmit cât am putut din toate astea grupurilor din bisericile pe unde am fost, oamenilor cu care mă întâlnesc, celor care îmi spun gândurile lor și vor se le asculte pe ale mele.
În întâlnirile noastre am să încerc vă fac părtași la ciclul acesta nesfârșit al dăruirii, ciclu în care m-au introdus și pe mine alții, ciclu în care cei ce spun și cei ce ascultă lucrează împreună mărturia despre ce este mai important în viață: Dumnezeu.
Am 63 de ani, și locuiesc de multă vreme în Portland, Oregon. Am lucrat în biserica mea locală, Biserica Baptistă din Beaverton, și în biserici Penticostale. Dumnezeu m-a binecuvântat cu soția mea, Cecilia și patru băieți: Timotei, Beniamin, Thomas și Lucas. In ultimii șapte ani am avut privilegiu să comunic mesajul Scripturii la radio, la Vocea Evangheliei.
Îmi place fotbal, tenis, ping-pong, și mă arde pasiunea călătoriilor în munți, în locuri sălbatice și puțin umblate. Am descoperit că mă pot apropia mai mult de sufletul copiilor mei într-o ieșire de 3 nopți in munte decât în 30 de predici spuse la biserică. Am descoperit templul lui Dumnezeu în munte mai copleșitor decât cea mai grandioasă catedrală.